Universul rromilor

Limba și cultura rromani

   Apr 08

Limba romani

Limba romani

Numită şi rromani sau ţigănească;  autonim: rromani ćhib este limba vorbită de romi. Limba face parte din ramura indo-ariană  a limbilor indo-europene, fiind similară cu limbi precum punjaba şi hindi.

În toată lumea, sunt aproximativ 4,8 milioane de vorbitori de romani, ţara cu cei mai mulţi vorbitori fiind România (273.500 de persoane), urmată de Slovacia (253.943). Alte ţări unde numărul de vorbitori este peste 100.000 sunt Cehia, Bulgaria şi Ungaria. În termeni de procente din populaţia ţărilor, Slovacia este pe primul loc cu 4,8% populaţie vorbitoare de limbă romani; România este pe locul 6, cu 1,2%.

Primele cuvinte scrise în romani dateaza din anul 1547, când englezul Andrew Borde publică în The First Book of the Introduction of Knowledge treisprezece expresii uzuale în limba romani, folosindu-se de cunoştinţele superficiale ale unui informator.

Dialecte

În funcţie de ţara în care s-au stabilit populaţiile de romi, limba vorbită a împrumutat cuvinte din limbile dominante în regiunile respective. Dialectele limbii romani s-au diferenţiat mult unele de altele, înţelegerea reciprocă nefiind totdeauna posibilă între vorbitori ai unor dialecte diferite.

Standardizare

În unele ţări, precum România, Suedia sau Serbia s-au făcut eforturi de standardizare a limbii romani. În România, eforturile de standardizare sînt în primul rând rezultatul muncii lui Gheorghe Sarău, care a alcătuit o variantă purificată a limbii romani, folosită acum în învăţământ. La nivelul anului 2002, în România pentru aproximativ 15.000 de copii de etnie rromă se preda limba rromă.


   Apr 04

Gelem, gelem – Imn al romilor de pretutindeni

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ Rro- ma
Mi m Mi m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va Len
SiῚ Lam SiῚ Mim

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Ʒanglăn so [kä] . . . ? (Știai că ?)

Acest cântec, Gelem, gelem, a fost lansat în anul 1967, în filmul iugoslav „Am întâlnit țigani fericiți” (I Even Met Happy Gypsies (Skupljaci Perja)), de către cântăreața și actrița Olivera Vuco. Textul cântecului, cunoscut și sub denumirea „Opre rroma!„, aparține lui Jarko Jovanović (Jagdino), care a realizat și aranjamentul muzical, prin prelucrarea unei melodii populare din Iugoslavia. Din anul 1976, cântecul începe să fie inclus în discuri editate în Iugoslavia și în alte țări, cunoscând în acest fel o largă circulație discografică. Cu prilejul primului Congres Mondial al Rromilor desfășurat în anu] 1971 la Londra – este adoptat ca Imn al romilor de pretutindeni.

– Jarko Jovanović (născut în Serbia, la Batjanica) este cunoscut ca un
instrumentist de mare finețe, maestru al balalaicei, la care interpreteazéă folclor rrom, sârbesc și rus.
A debutat în Franța, în anul 1939. După cel de-al Doilea Război Mondial,activează în Orchestra Radio-Belgrad, iar din anul 1964 se mută la Paris, unde cântă, în cabarete, cu orchestre ale romilor ruși stabiliți în Franța. La 3 februarie 198o este sărbătorit la Librăria „Jougofrance“ din Paris, pentru cei 5o de ani de carieră artistică ocazie cu care i se decernează ordinul „Meritul Civic”-(Sinteză realizată de Gheorghe Sarău după fisele din cartoteca personală, Romii lumii).