Universul rromilor

Limba și cultura rromani

   Apr 04

Gelem, gelem – Imn al romilor de pretutindeni

Ge-lem, ge lem lun -go -ne dro- men- çar ma-la-di-lem bax-ta-le rro-
Mi m Fa#M SiῚ

men- çar A_____ Rro- ma
Mi m Mi m Mi m La m Fa#m

Len A ćha- va Len
SiῚ Lam SiῚ Mim

Aranjament muzical și versuri:
Jarko Jovanović
(kotar—i revista, -„Etudes Tsiganes, Paris, Nr. 1—2, iunie, 1976, p. 17)

Gelem, gelem

1.
Gelem, gelem lungone dromençar,
Maladilem baxtale rromençar.
A rromà!len, kotar tumen aven
E caxrençar, bokhale ćhavorençar?

2.
Sasa vi man bari familia,
Mudardăs lu i kali legia.
Saren ćhindăs vi rromen vi rromněn,
Maśkar lenƟe vi cikne ćhavorren.

3.
Putar devl!a te kale udara
Te śaj dikhav murri familia.
Palem ka ʒav lungone dromençar,
Ta ka phirav baxtale rromençar.

4.
Opre rroma, isi vaxt akana,
Ajde mançar sa lumăqe rroma!
O kalo muj ta e kale jahka
Kamava len sar e kala drakha.

 

Gelem, gelem Transpunerea muzicală:

Valfrid Åkerlund

Aale Lindgren

( Finlanda )

Ge-lem, ge- lem lun-go ne dro men çar
A rromá ! len ko-tar tu men a ven
ma la-di lem bax ta rro men çar
e caxren çar, bo-kha le
ćha- ven çar Ai ____ ____ ____ rro-
len ! Ai ____ ____ ____ ćha-
len ! len !

Ʒanglăn so [kä] . . . ? (Știai că ?)

Acest cântec, Gelem, gelem, a fost lansat în anul 1967, în filmul iugoslav „Am întâlnit țigani fericiți” (I Even Met Happy Gypsies (Skupljaci Perja)), de către cântăreața și actrița Olivera Vuco. Textul cântecului, cunoscut și sub denumirea „Opre rroma!„, aparține lui Jarko Jovanović (Jagdino), care a realizat și aranjamentul muzical, prin prelucrarea unei melodii populare din Iugoslavia. Din anul 1976, cântecul începe să fie inclus în discuri editate în Iugoslavia și în alte țări, cunoscând în acest fel o largă circulație discografică. Cu prilejul primului Congres Mondial al Rromilor desfășurat în anu] 1971 la Londra – este adoptat ca Imn al romilor de pretutindeni.

– Jarko Jovanović (născut în Serbia, la Batjanica) este cunoscut ca un
instrumentist de mare finețe, maestru al balalaicei, la care interpreteazéă folclor rrom, sârbesc și rus.
A debutat în Franța, în anul 1939. După cel de-al Doilea Război Mondial,activează în Orchestra Radio-Belgrad, iar din anul 1964 se mută la Paris, unde cântă, în cabarete, cu orchestre ale romilor ruși stabiliți în Franța. La 3 februarie 198o este sărbătorit la Librăria „Jougofrance“ din Paris, pentru cei 5o de ani de carieră artistică ocazie cu care i se decernează ordinul „Meritul Civic”-(Sinteză realizată de Gheorghe Sarău după fisele din cartoteca personală, Romii lumii).

You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Comments

  1. Sabri spune:

    Am publicat si eu versurile pe facebook.Felicitari pentru site.Foarte interesant.Pacat de grafica..si iarba asta..care mi-a omorat ochii :))
    Luciane,in numele familiei mele multumim pentru ca vrei sa scoti adevaratele traditii tiganesti.

  2. Ghitza spune:

    Buna Sabri, design-ul nu este o problema pot sa il schimb cu altul imi ia 1 minut cel mult, dar ce imi lipseste mie este continutul pentru moment.
    Pace tie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *